Principalele tipuri de boli articulare, Produse recomandate

Artrita Idiopatică Juvenilă

Prevenție Cauze Nu există o singură cauză pentru toate tipurile de artrită. Cu toate acestea, majoritatea situațiilor pot fi produse de una dintre următoarele cauze: O accidentare — poate duce la artrită degenerativă; O problemă a metabolismului — poate determina gută și pseudogută; Existența unei infecții — de exemplu, există unele forme de artrită care apar ca urmare a infecției cu boala Lyme; Un sistem imunitar slăbit — în cazul bolnavilor de lupus eritematos sistemic LES.

Factori de risc Pe lângă aceste cauze, artrita poate apărea în cazul unei combinații de factori, numiți medical factori de risc. În această categorie intră: Fumatul; Un loc de muncă extenuant din punct de vedere fizic; O dietă dezechilibrată în care predomină carnea roșie, alimentele cu zaharuri rafinate sau fructe de mare. Dieta reprezintă un factor cheie mai ales în cazurile de gută artrită gutoasă ; Greutatea excesivă — excesul de kilograme pune presiune asupra articulațiilor și astfel crește riscul de artrită; Realizarea regulată a unor activități care solicită articulațiile; Ereditatea — dacă unul dintre părinți sau ambii au principalele tipuri de boli articulare este posibil ca și copii să dezvolte boala; Vârsta — persoanele de peste 60 de ani sunt mult mai predispuse la artrit, mai ales pe fondul pierderii elasticității și al slăbirii sistemului imunitar; Sexul — femeile sunt mai predispuse decât bărbații să dezvolte majoritatea tipurilor de artrită, cu excepția gutei.

Simptome Durerile articulare, umflarea pielii din jurul articulațiilor, precum și senzația de rigiditate reprezintă principalele simptome asociate artritei. De asemenea, bolnavul poate remarca o reducere a mobilității și înroșirea pielii din jurul articulațiilor. În cazul artritei reumatoide, cea mai răspândită formă de artrită, poate apărea pierderea apetitului și febră ușoară.

Intensitatea simptomelor este maximă la primele ore ale zilei. Netratată, artrita poate duce la deformarea ireversibilă a articulațiilor. Complicații Lăsată netratată, principalele tipuri de boli articulare poate genera complicații ale stării de sănătate, precum și probleme la nivelul ochilor, probleme respiratorii, cardiace și deformarea încheieturilor.

  • Factorii de risc intalniti in durerile articulare includ: Varsta Artrite: Mai multe tipuri de artrita sunt frecvente cu precadere in randul persoanelor de peste de ani.
  • Dureri articulare: cauze, simptome si metode de tratament
  • Poliartrita reumatoida | ecoherbal.ro
  • Tratament Poliartrita reumatoida Poliartrita reumatoida este o afectiune cronica, inflamatorie  ce afecteaza mai ales articulatiile.
  • Artrita idiopatică juvenilă AIJ este o boală cronică caracterizată prin inflamarea persistentă a articulaţiilor; semnele tipice ale inflamaţiei articulare sunt: durere, tumefiere şi limitarea mişcării.
  • Medic specialist Reumatologie Reumatologia este o subspecialitate a medicinei interne care abordeaza tulburarile sistemului musculo-scheletal, artrita, bolile inflamatorii si bolile autoimune sistemice.
  • Inflamație articulară tratament de prim ajutor

Tipuri Doctorii au recunoscut până acum aproximativ de forme de artrită. Mai jos sunt câteva informații despre cele mai răspândite dintre ele.

Dureri articulare: cauze, simptome si metode de tratament

Artrita inflamatorie Inflamația reprezintă o parte din procesul de vindecare a organismului, putând apărea ca un mecanism de apărare în fața virusurilor și a bacteriilor.

Cu toate acestea, în cazul artritei inflamatorii, inflamația apare fără un motiv întemeiat, la suprafața încheieturilor și stratului superficial al oaselor. Artrita inflamatorie se clasifică în artrită reumatoidă, artrită reactivă și spondiloză. Artrita degenerativă mecanică Artrita degenerativă afectează mai ales cartilajul care acoperă oasele și se manifestă prin inflamarea acestora.

Durerea Articulatiilor - Tipuri, Cauze si Remedii

Ca o consecință, cartilajul oaselor se poate subția și deveni din ce în ce mai aspru; în mod normal, este fin și alunecos, pentru a permite activitatea normală a articulațiilor. În încercarea de a compensa pierderea cartilajului, organismul începe să remodeleze oasele afectate.

Acest lucru poate duce la apariția unor creșteri osoase anormale, numite osteofite, și la deformarea articulațiilor. Boala țesutului conjunctiv Țesutul conjunctiv ajută la susținerea, alipirea sau separarea țesuturilor, tendoanelor, ligamentelor, cartilajelor și organelor. Boala țesutului conjunctiv se manifestă, ca majoritatea formelor de artrită, prin inflamație și durere. Poate afecta pielea, mușchii, plămânii sau rinichii. Cele mai întâlnite forme de boli ale țesutului conjunctiv sunt lupus, scleroza sistemică și dermatomiozită marcată de inflamația pielii și de slăbiciune musculară.

Artrita infecțioasă Această formă de artrită poate apărea ca urmare a unei infecții bacteriene, virale sau fungice la nivel articulațiilor.

Durerile articulare: cauze, diagnostic, tratament

Cele mai întâlnite astfel de infecții sunt cele cu Salmonella sau Shigella, care pot apărea prin consumul alimentelor contaminate, chlamydia și gonoree, transmise sexual, și hepatita C, care poate fi transmisă prin transfuzii de sânge sau folosirea neigienică a acelor medicale. Dacă infecția persistă, problemele articulare pot deveni ireversibile. Artrita metabolică Artrita metabolică apare pe fondul acumulării de purine.

Artroza, cea mai frecventă boală reumatică Artroza OA cunoscută şi sub numele de osteoarthritis, osteoarthrosis, sau reumatism degenerativ este o artropatie non-inflamatorie progresivă, invalidantă, caracterizată de degradarea până la dispariţie a cartilajului articular, însoţită de remodelare osoasă marginală de tip osteofite şi scleroză subcondrală. Artroza OA este o boală degenerativă ce afectează persoanele vârstnice, caracterizată de erodarea cartilajului articular, hipertrofia osului marginal osteofite şi scleroza subcondrală precum şi modificări de tip inflamator ale mebranei sinoviale şi capsulei articulare.

Aceste substanțe sunt produse în mod natural de organism și se găsesc în alimente precum carnea roșie, fructele de mare și produsele dulci. Prin digestia acestor purine se formează acid uric, folosit în organism și eliminat prin excreție.

Artroza, cea mai frecventă boală reumatică

Persoanele care consumă în exces alimente cu principalele tipuri de boli articulare au un nivel crescut de acid uric. Acesta se acumulează la nivelul articulațiilor și poate provoca durere. Cea mai cunoscută formă de artrită metabolică este guta. Artrita infantilă Poate apărea în copilărie, afectând iremediabil articulațiile. Deși nu există un antidot, boala poate intra în remisie.

Doctorii cred că apare pe fondul unor probleme ale sistemului imunitar. Principala formă de artrită la copii este artrita reumatoidă infantilă. Artrita septică Potrivit datelor oficiale, artrita septică afectează între 2 și 10 persoane la Apare ca urmare a unei inflamații bacteriene sau fungice și afectează mai ales genunchii și șoldul.

principalele tipuri de boli articulare

Stafilococul, Streptococul și Neisseria gonorrhoeae cause sunt principalele cauze ale artritei septice acute, iar candida și Mycobacterium tuberculosis cauzează artrita septică cronică.

Mai mult, pe lista factorilor de risc pentru artrita septică se află existența unei probleme articulare, o infecție bacteriană în altă parte a corpului, existența unei boli precum diabetul, afecțiuni autoimune sau SIDA.

Trebuie tratată din timp, pentru că, în caz contrar, duce la distrugerea articulațiilor. Artrita psoriazică Artrita psoriazică reprezintă un simptom în cazul bolnavilor de psoriazis.

principalele tipuri de boli articulare

În majoritatea cazurilor, psoriazisul apare mai întâi și apoi artrita psoriazică, însă există și cazuri în care problemele articulare au apărut primele. Boala apare atunci când sistemul imunitar atacă celulele sănătoase ale organismului.

Reumatologia si bolile reumatice

Drept urmare, inflamația se acumulează la nivelul articulațiilor. De regulă, persoanele cu artrită psoriazică au un risc mai mare de afecțiuni cardiovasculare, obezitate și un nivel crescut al trigliceridelor. Diagnostic Primul pas în stabilirea diagnosticului este examenul medical al pacientului.

Doctorul va verifica articulațiile și va pune întrebări referitoare la momentul apariției durerii și a rigidității și va observa mișcările articulare. În funcție de tipul de artrită suspectat, specialistul poate recomanda teste de laborator sau analize de imagistică.

Artrita: cauze, simptome, tratament

Teste de laborator În general, este recomandată analiza sângelui, a urinei și a artrita medicamentelor pentru tratamentul articulațiilor umărului extras din articulațiile umflate.

Pentru a obține lichid din articulații, doctorul va curăța zona, după care va aplica un anestezic lichid și va folosi un ac pentru a extrage lichidul. Acesta din urmă va fi trimis pentru analiză la laborator.

principalele tipuri de boli articulare

Teste de imagistică Apelând la unul sau mai multe teste de imagistică, doctorul poate vedea în detaliu care este cauza apariției simptomelor. Mai jos sunt cele mai folosite teste de imagistică în diagnosticarea artritei: Teste cu raze X — folosind testarea cu radiații de intensitate joasă, doctorul poate vedea osul și efectele artritei asupra cartilajului.

Sunt folosite mai ales pentru a urmări progresul bolii; Tomografia computerizată — ajută la oferirea unei imagini a secțiunii transversale a articulațiilor. Permite inclusiv vizualizarea oaselor și a țesutului moale din jurul articulațiilor; RMN — oferă imagini detaliate cu tendoanele, ligamentele și cartilajul; Teste cu ultrasunete — ajută la obținerea unei imagini cu țesuturile, cartilajul și structurile pline cu lichid din jurul articulațiilor.

Factori de risc pentru durerile articulare Este nevoie de un cumul de factori diferiti pentru a creste probabilitatea de deteriorare a articulatiilor si, mai apoi, aparitia durerii articulare.

Afecțiuni asociate cu apariția artritei Printre afecțiunile asociate artritei se numără sindromul Sjögren și scleroderma. Pe lângă durerea resimțită la nivel articulațiilor și rigiditatea specifice artritei, sindromul Sjögren are și alte simptome: ochi și gură uscate, dificultăți la înghițire, oboseală, febră și dificultăți în vorbire. Scleroderma, la rândul său, se manifestă și prin căderea părului, colorarea degetelor de la mâini și picioare în nuanțe albastru-violet, rigiditate la nivelul pielii degetelor, al umărului și al feței, ulcerații la nivelul degetelor, tuse uscată, respirație șuierătoare și probleme digestive principalele tipuri de boli articulare sau diaree.

Mai multe despre acest subiect